Incipit vita nova

Îmi cade din mână o mărgea neagră,

Mi-a mai rămas doar cea albă strânsă la piept...

Amintirea îmi cutremură fiinţa întreagă

Căci tu îmi eşti cel mai mare defect...

Şi cade... Bila cea neagră e şi mai închisă,

Căci cade-n abis cu vrerea ei toată,

Dar mă desprind de visele-mi conchise,

Rămâne bila albă deşi speranţa-i moartă.

Plec de la tine, fugar nebun şi trist,

Rămâne calea goală, mă duc spre UNDEVA,

Plec, iubite pierdut, nemuritor artist,

Departe de mine, incipit vita nova!